COD DEONTOLOGIC UNIC

Document adoptat în reuniunea COM din 23-24 octombrie 2009

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA
   1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea,
   redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale,
   naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi
   traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
   1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform
   propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi
   prezentul Cod Deontologic.
   1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de
   informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în
   acest scop.
2. INTEGRITATE
   2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
   2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a
   instituţiei mass media.
   2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
   2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice
   demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.
   Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bunăcredinţă.
   2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau
   atragerea de sponsorizări este interzisă.
3. CONFLICTE DE INTERESE
   3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass
   media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a
   activităţilor jurnalistice de cele economice.
   3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie
   membru al vreunui partid politic.
   3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu
   secret.
   3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea
   instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă
   ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide
   unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii
   profesionale.
4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII
   4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei
   pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi
   constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.
   4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi
   sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale
   promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la
   deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de
   finanţare a deplasării.
   4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau
   cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii,
   partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea
   sau independenţa sa.
5. CORECTITUDINE
   5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate,
   plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează
   săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
   5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul
   citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
   5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice
   care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului
   acestora.
   5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop
   publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel
   încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR
   6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le
   publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să
   creadă că sunt false nu vor fi publicate.
7. RECTIFICAREA ERORILOR
   7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă
   apărută în materialele publicate.
   7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită
   şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic
   vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de
   zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.
8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
   8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
   8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face
   demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
   8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.
9. VIAŢA PRIVATĂ
   9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor
   (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
   9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public
   prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis
   jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.
10. PROTECŢIA VICTIMELOR
    10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele
    ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există
    acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul)
    sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii
    beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi,
    etc.).
11. PROTECŢIA MINORILOR
    11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie
    negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În
    acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea
    identităţii minorilor.
    11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De
    asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau
    tutorilor, în interesul superior al minorului.
12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
    12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici
    suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea,
    jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe
    marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte
    activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.
13. DISCRIMINAREA
    13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor
    menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă,
    etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în
    cadrul subiectului tratat.
14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE
    14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un
    individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi
    pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
    14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime
    punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele
    de vedere ale tuturor părţilor implicate.
15. PROTECŢIA SURSELOR
    15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care
    acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le
    poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
    15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură
    un drept şi o obligaţie al jurnalistului.
16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR
    16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent.
    Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când
    există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
    16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în
    momentul publicării informaţiilor.